Manual Franceza - PDF dokumentum
Bejegyzés 2016. február 09-én
Dokumentumok
N V A I L I M B A F R A N C E Z F R P R O F E S O R
K o p e r t a i i l u s t r a i i l e d e: I O A N A C O N S T A N T 1 N E S C U
I O N B R E S C U S I L V I A P A N D E L E S C U
S O R I N A B E 11 C ! S C U M A R I A B R E S C U
N V A I L I M B A F R A N C E Z
F R P R O F E S O R Ediia a III = a revzut i mbuntit
E D I T U R A T I I N I F I C B U C U R E T I 19 6 5
Prezenta lucrare urmrete nsuirea limbii franceze n aa fel nct asimilarea integral a materialului s poat permite citirea i traducerea unui text-francez, susinerea uni conversaii uzuale i redactarea unui text simplu n limba francez.
Manualul este precedat de o parte introductiv n care, dup un scurt istoric al limbii franceze, snt expuse noiunile de baz ale pronunrii i ortografiei franceze. Avnd n vedere c manualul se adreseaz celor care doresc s nvee limba francez fr profesor, pentru a reda pronunarea sunetelor limbii franceze s-a dat transcrierea fonetic internaional la vocabul fiecrei lecii, iar n prima parte s-a dat i the gramatic capitol. Teljes rész parti bevezető snt magyarázza a fonetikus internaionális átírást. Recomandm celor care studiaz manualul s revin la partea de fonetic oridecteori ntm-pin dificulti n pronunarea cuvintelor.
n afar de partea introductiv manualul cuprinde cinci pri: n partea I snt expuse noiunile elementare ale gramaticii
franceze, pe baz de fraze sau egyszerű szöveg cu un vocabular redus. n partea a Ii-a se folyamatos expunerea koncentrikus egy gráma
ticii franceze, urmrindu-se paralel i nsuirea unui numr mai mare de cuvinte aparinnd, ndeosebi, lexicului folosit n vorbirea zilnic.
n partea a IlI-a se pune accentul pe text dialogate, care l vor familiariza pe cititor cu conversaia francez curent i cu limba vorbit. n aceast parte, gramatica trateaz n special principalle probleme ale morfologiei.
Többség leciilor din partea egy IV-a snt adaptált dup fragmente din operele scriitorilor francezi. Gramatica din aceast parte trateaz cteva dintre principele probleme ale sintaxei.
Partea a V-a cuprinde lecturi literare poezii, cntece populare si imnuri revoluionare franceze.precum i fragmente de proz din marii scriitori francezi, menite s introduc pe cititor n literatura francez.
n scopul mbogirii lexicului, precum i pentru asimilarea lui corect, a mai toate leciile se dau omonime, elseime, antonime, paronime i familii de cuvinte. Unele lecii snt prevzute eu miei suplimente cuprinznd lecturi, dictoane i közmondás, anekdota stb. gondozás, nefiind nsoite de un vocabular, au drept scop familiarizarea cititorului cu folosirea dicionarelor bilingve.
Fiecare lecie din manual este nsoit de exerciii accentul cznd asupra celor de retroversiune care trebuie rezolvate ntotdeauna n scris pentru nsuirea ortografiei limbii franceze.
Manualul este nsoit de urmtoarele anexe: 1. Compamatul de gramatic, n care se face o sintez a cunotin
elor de gramatic expuse n diferitele lecii ale manualului; 2. Cheia exerciiilor, care urmeaz a fi consultat dup rezolvarea fiecrui exerciiu; 3. Vocabularul francez-romn, cuprinznd toate cuvintele franceze din manual, i Vocabularul romn-francez, n care snt included numai cuvintele din exerciiile de retroversiune.
Manualul de fa utilizeaz permanent si pe scar larg comparaia fenomenelor gramaticale franceze eu cele romneti. El presupune din partea cititorilor cunoaterea problemelor de baz ale gramaticii romne, precum i a terminologiei ei.
Atragem atenia cititorului s nu treac la o lecie nou pn nu a asimilat-o perfect pe cea precedent, cci fiecare lecie se bazeaz pe cunotinele anterioare. Rezolvarea exerciiilor constituie, n acest jelentése. az autokontroll mijloc sigurja.
Létezik prerea c limba francez, fiind, ca i romna, o latin eredetű végtag, poate fi uor nvat de ctre romni. Dac létezik asemnri ntre structura gramatical a celor dou limbi, la care trebuie s adugm i influena destul de nsemnat exercitat de limba francez asupra vocabularului limbii noastre, exist ns i mari deosebiri, n primul rnd, n ceea this privete pronunarea. Nu trebuie s uitm nici faptul c gramatica francez este o gramatic grea. n speciális n szektorul verbelor neregulate. Az Asemnarea relativ ellátás létezik ntre limba noastr i limba francez, ndeosebi n domeniul vocabularului, prezint i un pericol pentru cei care snt ispitii s considere aceast asemnare mai mare dect